O cursă a companiei FlyOne, care trebuia să aterizeze la Chișinău a fost deviată vineri pe Aeroportul Internațional București Otopeni.
Cursa respectivă trebuia să efectueze zborul pe traseul Erevan-Chișinău-Erevan.
Autoritățile române au interzis inițial debarcarea pasagerilor sau deschiderea ușilor. Acest lucru nu este permis la staționarea unui avion în aeroport în afara zonei de îmbarcare, respectiv în zona din apropierea culoarelor de plecare sau sosire a avioanelor.
Pasagerilor din avion sau persoanelor care îi așteptau la Chișinău nu li s-a comunicat motivul acestei schimbări de traseu nici de către autoritățile de la Chișinău, nici de către autoritățile de la București. Pe de altă parte, o echipă a Poliției de Frontieră din România a controlat avionul și a debarcat cinci dintre pasagerii care se aflau în avion. Echipajul avionului a distribuit pasagerilor sticle cu apă pe perioada staționării pe Aeroportul Otopeni.
La insistența pasagerilor, singura explicație care le-a fost dată acestora a fost că nu sunt condiții meteorologice favorabile pentru aterizarea pe Aeroportul din Chișinău.
Ulterior, pasagerilor li s-a permis să coboare din avion și toată lumea a fost controlată de polițiști și echipe ale forțelor speciale, pe motiv că a existat o alertă cu bombă, dar nimeni nu are voie sa iasă din perimetrul terminalului unde au fost conduși de Poliția de Frontieră.
Legislația în vigoare privind securitatea zborurilor oferă ceva detalii privind situațiile de acest gen. Pe de o parte există situația unei aterizări de urgență, în care cabina piloților este în pericol (de exemplu o problemă tehnică la un motor care poate genera pagube la cabina piloților sau la ferestre și care pot afecta securitatea pasagerilor, n.r.) și atunci avionul trebuie să aterizeze cât mai repede pe primul aeroport disponibil, sau un zbor deviat din motive bine determinate, moment în care pilotul dirijează avionul pe alt aeroport cât mai apropiat pentru ca problema să fie rezolvată și cursă să fie reluată către destinația inițială.
Mai multe mesaje video au fost publicate pe rețele sociale de către pasagerii nemulțumiți de lipsa de comunicare și informare în legătură cu situația zborului, iar mai multe persoane au lansat sloganuri împotriva autorităților de la Chișinău, inclusiv a președintei Moldovei, Maia Sandu, considerând că nu sunt lăsați ,,să vină la Chișinău pentru a nu participa la protest,,.
Cu întârziere, Autoritatea Aeronautică Civilă din Moldova a dat publicității un comunicat referitor la situația menționată și decizia de a devia zborul de la Chișinău la București.
,,În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 870, operatorii aerieni au obligația de a notifica Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) cu privire la orice modificare a orarului de zbor și la zborurile adiționale, pentru a obține aprobarea prealabilă necesară. În cazul zborului RMO-EVN-RMO, aceste cerințe nu au fost respectate. Operatorul nu a notificat AAC despre modificările de orar cu 3 zile în prealabil, după cum prevede legislația. Ca urmare, acest zbor nu a primit aprobarea necesară”, precizează ACC.
Explicația este puțin nereală, câtă vreme pasagerii aveau bilete cumpărate anterior zilei de vineri și au fost efectuate controalele de securitate aferente la urcare în avion pe aeroportul inițial. În plus, pe tabelul online al Aeroportului Internațional Chișinău, la rubrica sosiri, se arată că avionul, care urma să aterizeze la 16:40, va ateriza la ora 23:00.
Potrivit legislației europene, securitatea aeronautică urmărește prevenirea actelor de intervenție ilicită, în principal prin împiedicarea introducerii în aeronave a unor obiecte periculoase precum arme sau explozibili. Acest aspect a devenit o preocupare majoră în urma atacurilor teroriste din septembrie 2001. Din momentul respectiv, cadrul normativ din acest domeniu s-a extins considerabil pe plan mondial, fie la nivel național sau prin intermediul unor cooperări/acorduri internaționale, fie prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și al anexei 17 la Convenția de la Chicago și al programului universal de control al securității legat de aceasta.
Menționăm totodată că, Parlamentul European a adoptat, în 2002, un Regulament (nr. 2320 din 2002, n.r.) pentru a asigura protecția aviației civile și pentru a servi drept temei pentru o interpretare comună de către statele membre a anexei 17 la Convenția de la Chicago, care a fost înlocuit cu alt regulament în 2008 (nr 300 din 2008). Acesta stabilește un ansamblu de norme comune și standarde de bază în domeniul securității aeronautice, precum și o serie de mecanisme pentru monitorizarea respectării acestora. Regulamentul respectiv este completat de o serie de reglementări (măsuri generale care completează standardele de bază comune sau măsuri detaliate necesare pentru punerea în aplicare a acestor standarde.
Este demn de menționat faptul că normele de punere în aplicare ce conțin informații de securitate sensibile nu sunt publicate. Cadrul normativ al UE este bazat pe standarde comune obligatorii și pe o serie de principii fundamentale.
Pana la publicarea acestei știri, serviciile de presă ale AIC, PAS, Președinției sau Parlamentului nu au comentat aceste declarații.