Republica Moldova, în următorii zece ani, va avea un șoc fără precedent pe piața forței de muncă. Astăzi, forța de muncă a Republicii Moldova este de reprezentată de 2 mln 460 de mii de persoane, dintre care doar 1 mln 530 de mii se află în țară, doar 854 de mii sunt ocupați în economia națională, doar 630 de mii sunt angajați oficial și doar 470 de mii activează în sectorul real al economiei.
„Moldoveni care muncesc peste hotare sunt aproape de două ori mai mulți decât moldovenii care lucrează acasă, în sectorul real al economiei. În 2024, numărul persoanelor care a ieșit din categoria celor apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 9 mai 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând populația de vârstă aptă de muncă, 15-64 ani, expertul a spus că în 1980 era reprezentată de 2 mln 167 mii de persoane. În 1990 – de 2 mln 308 mii/persoane. 2000 – 2 mln 437 mii/persoane. 2015 – 2 mln 620 mii/persoane, dintre care 2 mln 007 mii-se aflau în țară, iar 613 mii-erau plecați peste hotare. 2020 – 2 mln 542 mii/persoane: 1 mln 774 mii-în țară, iar 769 de mii-plecați peste hotare. 2024 – 2 mln 487 mii/persoane: 1 mln 578-în țară, iar 908 mii-plecați peste hotare. 2025, estimativ – 2 mln 460 mii/persoane: 1 mln 530 de mii sunt în țară, iar 930 de mii sunt peste hotare. „Astăzi, aproape 40% din populația de vârstă aptă de muncă se află peste hotare. În 2015 era de 23,4%”, a spus expertul.
Potrivit expertului, cei mai afectați de munca neoficială sunt bărbații din mediul rural. Bărbații din sate, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 58,6%; 25-34 ani – 43,1%; 35-44 ani – 41,9%; 45-54 ani – 35,8%, iar de vârsta 55-64 ani – 27,4%. Femeile din mediul rural, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 33,8%, de 25-34 ani – 25,7%; 35-44 ani – 25,4%; 45-54 ani – 24,4%, iar de 55-64 ani – 22,9%. Bărbații din mediul urban, de la 15 la 24 de ani, lucrează neoficial – 17,9%, 25-34 ani – 16,6%, 35-44 ani – 17,4%, 45-54 ani – 10,7%, iar de la 55-64 ani – 10,9%. Femeile din mediul urban, de la 15 la 24 ani, lucrează neoficial – 2,3%, 25-34 ani – 4,4%, 35-44 ani – 7,4%, 45-54 ani – 5,4%, iar de la 55-64 ani – 3,6%.
Analizând salariații și pensionarii pentru limita de vârstă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1990 erau 580 mii/persoane pensionare și 1 mln 510 mii/salariați. În 2000: 518 mii/pensionari și 697 mii/salariați. 2010 – 486 mii/pensionari și 598 mii/salariați. 2020 – 524 mii/pensionari și 602 mii/salariați. 2024 – 530 mii/pensionari și 630 mii/salariați. „Dacă anterior unui pensionar îi revenea 3 lucrători, în prezent este aproape 1 la 1. De aici și presiunea enormă pe sistemul de pensionare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul a făcut un top al ramurilor economiei naționale cu cea mai mare creștere și descreștere a numărului de salariați în ultimii 10 ani. Astfel, creșteri au înregistrat: comerțul cu ridica și amănuntul – +20,2 mii/salariați; serviciul IT – +9,5 mii; automotive – +8,8 mii; HoReCa – +5,7 mii; servicii informative – +5,1 mii. Scăderi: -12,7 mii în învățământ, -8,4 mii în agricultura salariată, -4,3 mii în activități profesionale științifice și tehnice, -3,1 mii în administrația publică și -2,8 mii în ramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte. „Deși datele ne arată că s-au creat 30 de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani, scăderea lor în alte sectoare ale economiei afectează. Oficial s-au creat în ultimii zece ani – 15,2 mii de noi locuri de muncă”, a spus economistul.
În Republica Moldova problema numărul unu este demografia, caracterizată prin natalitate scăzută, migrație înaltă, care în următorii ani se va accentua tot mai mult. În următorii ani, cea mai mare problemă a Republicii Moldova va fi lipsa populației aptă de muncă, a conchis expertul.