Republica Moldova rămâne printre statele cu cele mai periculoase drumuri din Europa, în ciuda unor progrese înregistrate în ultimii ani. Datele oficiale arată că, la finele lui 2024, rata mortalității pe drumurile naționale era de 8,3 decese la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media europeană de 4,4 decese.
Ilie Bricicaru, inginer specializat în siguranța rutieră, a subliniat că proiectele de infrastructură trebuie să fie concepute cu accent pe siguranță și întreținere ulterioară, iar monitorizarea acestui element este esențială. Unul din elementele de monitorizare este procedura de reacție, adică managementul punctelor negre ale accidentelor rutiere, relatează Radio Moldova.
Proiecte majore: M3 și R34
În prezent, două sectoare importante urmează să fie reabilitate: M3, ocolirea Cimișliei, și R34, Cantemir–Cahul.
„Ce ține de R34, acest proiect deja este semnat, adjudecat de o companie ucraineană care a executat și drumul de ocolire a orașului Vulcănești. Sunt înainte cu aproximativ jumătate de an față de grafic. (…) La Cimișlia, cea mai mare provocare a fost argumentarea tehnico-economică, pentru că proiectul nu trecea evaluarea finanțatorului. A trebuit să fie simplificate podurile și intersecțiile”, a precizat, la Radio Moldova, Nicolai Mîndra, secretar de stat în domeniul infrastructurii drumurilor la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).
Potrivit reprezentantului MIDR, antreprenorii se confruntă cu lipsa materiilor prime, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor pe o perioadă de până la jumătate de an. La aceasta se adaugă și capacitatea de management sau financiară a companiilor contractate.
„Cei din R. Moldova sunt aproape de graficul de execuție care a fost stabilit în contract. Din păcate, în cazul unei companii din Turcia, timpul scurs al proiectului este deja peste 180%, însă lucrările încă nu au ajuns la 70%. Motivul a fost incapacitatea financiară a antreprenorului”, a arătat reprezentantul MIDR.
Pe de altă parte, specialiștii critică faptul că în R. Moldova este aplicată o lege a drumurilor veche, din 1995.
„Prețul pe care îl oferă antreprenorul nu ar trebui să fie un element de bază. Calitatea ar trebui să fie elementul de bază pentru selectarea unui antreprenor”, a relevat Ilie Bricicaru.
Deși autoritățile promit drumuri moderne și sigure, provocările legate de calitatea lucrărilor, finanțarea insuficientă și starea critică a podurilor rămân probleme majore. Experții atrag atenția că doar prin investiții consistente și reguli clare Republica Moldova poate ajunge la standardele europene de infrastructură.

