Ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco, este de opinia că Republica Moldova riscă să se transforme în canale de criminalitate sau de tranzit al armamentului și al drogurilor. Aceste îngrijorări au fost exprimate de ministru în cadrul programului „Cabinetul din Umbră” de la postul de televiziune Jurnal TV.
Revenco a relatat despre devierile înregistrate de la indicii specifici privind criminalitatea, iar aceste devieri „sunt mai mari”.
„De trei ori a crescut numărul de cazuri de trafic de arme depistat la frontieră, în mare parte sunt implicați și cetățeni ucraineni. La fel de 3 sau 4 ori a crescut numărul de cazuri depistate de trafic de droguri, iarăși la frontiera, în special, moldo-ucraineană. Înțelegem, cunoaștem, înregistrăm. Scopul nostru este să nu admitem coagularea grupărilor criminale”, a comunicat ministrul de interne.
Potrivit spuselor sale, traficul de arme și muniții, traficul de droguri, traficul de persoane sunt printre top cinci categorii de infracțiuni de natură transnațională.
„Aceste riscuri vizează nu doar agenda domestică de securitate, noi vorbim despre crime transfrontaliere, și astfel de criminalitate țintește, inclusiv, zonele unde există și un potențial de cumpărare. Ori Moldova în acest sens riscă să fie transformată în canale de criminalitate sau să devenim o țară de tranzit. Din start ne-am pus drept scop să nu admitem acest lucru”, a spus Revenco, adăugând că împotriva acestor riscuri se luptă, inclusiv, prin intermediul Hub-ului de securitate.
Ministrul apreciază că riscurile sunt atât de mari, încât depășesc țara noastră.
„Totodată, înțelegem că riscul depășește geografia Republicii Moldova, volumele și banii implicați pot fi de dimensiuni care să determine inclusiv schimbări pe agenda anticorupție a mai multor țări. Traficul de arme înseamnă spălare de bani, înseamnă și finanțarea terorismului, înseamnă și corupție mare”, a mai spus ea.
În același timp, Ana Revenco crede că Republica Moldova are un avantaj în contracararea criminalității transfrontaliere, și anume – cunoașterea „limbilor străzii” și a „subculturii regionale”.
„Noi vorbim limbile regiunii, limbile care nu se învață în universitate, limbile străzii. Noi cunoaștem culturile și subculturile acestei regiuni, inclusiv specificul subculturilor criminale, și asta înseamnă un avantaj deosebit atunci când vorbim despre culegere de informații, analiză de informații, interpretarea acestor informații din punct de vedere al utilității lor în plan de investigare a potențialelor infracțiuni”, a rezumat Revenco.