Fostul deputat, Valentin Crîlov, a făcut o serie de declarații critice și retrospective în cadrul emisiunii „De Facto” de la GRT, cu ocazia sărbătorii Zilei Limbii Române. Acesta a subliniat că, deși sărbătoarea are un început frumos, în timp i s-au asociat „capcane ascunse” și o serie de conotații politice.
„Eu îi spun în continuare limba noastră, așa cum era formulat în legea din 31 august 1989. Atunci s-a consfințit în mod clar limba moldovenească, limba noastră”, a declarat Crîlov.
Acesta a reiterat că, deși în prezent în Constituție este menționată limba română, Parlamentul Republicii Moldova nu a votat niciodată oficial această modificare, iar includerea denumirii s-ar fi făcut printr-o „redactare tehnică”, nu printr-un vot explicit.
„Parlamentarii nu au votat niciodată limba română. Ce este scris în Constituție este o problemă de tehnică juridică. Asta ridică probleme pentru legitimitatea acestor decizii și viitoarele componențe ale Curții Constituționale”, a adăugat fostul deputat.
În cadrul emisiunii, Crîlov a făcut apel la memorie istorică, amintind că a fost martor la evenimentele din 1989 și membru al Primului Parlament, constituit la 17 aprilie 1990.
„Anul trecut am marcat 35 de ani de la formarea Primului Parlament. Atunci s-au pus bazele statalității, dar și acolo au existat începuturi frumoase care au fost deturnate ulterior”, a spus el.
La momentul redactării acestei știri, serviciile de presă ale PAS, Guvernului, Parlamentului și Președinției nu au comentat public aceste declarații.
Site-ul Primul in Moldova oferă dreptul la replică tuturor celor vizați în articol.