Mai mulți reprezentanți ai societății civile au criticat guvernarea pentru limitarea accesului jurnaliștilor la informații. Declarații în acest sens au fot făcute în cadrul unor dezbateri pe marginea proiectului de lege privind accesul la informațiile de interes public, elaborat de Guvern, pe care, de asemenea, l-au supus criticilor serioase.
Astfel, Tatiana Puiu, reprezentantul Freedom House în Republica Moldova, a informat că una din problemele constante semnalate în Raportul anual „Libertatea în lume” este faptul că „presa nu are acces la informație”, „ceea ce plasează Republica Moldova, la scorul libertatea presei, 2 puncte din 4, și este un scor pe care Republica Moldova îl ia constant”.
„Și speranța noastră a fost ca mass-media se va regăsi sau li se vor crea pârghii de acces la informații prin această nouă lege. Or de câte ori am participat la diferite formate și la diferite discuții, toate propunerile noastre conceptuale nu au fost luate în considerare. De altfel nu sunt doar propunerile noastre, dar sunt și propunerile altor organizații de media care sunt active în domeniul acesta. Și, cu regret, toate propunerile au fost respinse”, a relatat reprezentantul Freedom House.
Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, a spus că proiectul elaborat de Guvern nu doar că nu conține îmbunătățiri în ceea ce privește accesul jurnaliștilor la informație, dar și creează constrângeri.
„În starea de fapt actuală a proiectului de lege, noi, cel puțin, nu că nu vedem o îmbunătățire, din contra, noi vedem o restrângere a drepturilor jurnaliștilor de a avea acces la informații de interes public pentru a informa societatea. Dorința noastră foarte mare este de a avea o lege bună, o reglementare clară, dar să fim auziți. Pentru că de câte ori am discutat, practic, în toate cazurile, în formă scrisă sau orală, noi pur și simplu nu am fost auziți”, a declarat expertul.
Directorul de programe în cadrul CPR Moldova, Andrei Lutenco și-a exprimat regretul că, la etapa de inițiere a proiectului, „a lipsit acest format larg de discuții pe marginea priorităților pe care și le propune acest proiect și a problemelor care trebuie să fi rezolvate”.
„Și, probabil, de aceea acest proces de consultare a fost incomplet, fiindcă noi din păcate am fost puși în situația să aducem comentarii tehnice înguste, pe puncte anume și nu pe înseși concept. …Dacă noi pornim de la premisa că cel mai important este implementarea legii, controlul legii, monitorizarea legii, atunci eu cred că proiectul de lege nu îndeplinește această sarcină și cu siguranță nu este la nivelul standardelor internaționale”, a spus Lutenco.
La rândul său, reprezentatul Ministerului Justiției, Victor Kalughin, s-a arătat convins că „cu fiecare articol, prezentul proiect îmbunătățește semnificativ situația în domeniu”, menționând că proiectul a fost expertizat de instituțiile Uniunii Europene.
Totodată, Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a spus că „noi așteptăm cu drag propunerile dumneavoastră în termen de 10 zile ca să le putem să le examinăm mai minuțios în comisie”.