Licitația privind înstrăinarea bunurilor Aeroportului Internațional Chișinău, anunțată de Agenția Proprietăți Publice, a fost concepută în așa fel încât să existe un singur câștigător, care este cunoscut dinainte. Este vorba despre compania franceză Lagardere, cunoscută în România, după ce a intrat în vizorul DNA după ce a participat la o licitație similară la Aeroportul Otopeni din București.
Asupra acestui detaliu atrage atenția Marcela Tusca, o cunoscută comentatoare a fenomenenlor politice din România și Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, ea costată că ceea ce face puterea de la Chișinău în acest caz nu are nicio legătură cu liberalizarea pieței, cum se spune oficial, ci de un simplu trafic de influență și lobby pentru companii străine.
„Compania franceză Lagardere se află sub ancheta DNA la București, care vizează câștigarea unei licitații de chirie a spațiilor comerciale la Otopeni. Chestia e că numai Lagardere a fost admisă la licitație, ceilalți concurenți fiind eliminați la etapa depunerii ofertelor. Că a fost favorizată sau nu, va decide judecata. Aceeași firmă, înregistrată în noiembrie 2023 în R. Moldova (ca o filială locală, dar nu contează, nu asta e problema), va participa la licitația anunțată de Agenția Proprietăți Publice pentru chiria spațiilor comerciale, de data asta la Aeroportul Chișinău”, scrie Marcela Tusca.
Autoarea atrage atenția că modul în care au fost formulate condițiile de participare la licitație exclude din start posibilitatea ca la ea să mai poată participa și altcineva.
„Moldovenii – foarte pretențioși – au impus în caietul de sarcini condiții fabuloase și prohibitive pentru participare: „experiența de minimum șapte ani în domeniul comerțului duty free și alimentației publice în cel puțin 10 aeroporturi din Uniunea Europeană, cu trafic de minimum 2,5 milioane pasageri în ultimii trei ani. De asemenea, participantul trebuie să fi administrat, în ultimii cinci ani, cel puțin trei spații comerciale cu același profil – travel retail – și trei spații cu destinația alimentație publică în aeroporturi internaționale.”
Totodată, compania care participă la licitație trebuie să aibă o cifra de afaceri de cel puțin 30 de milioane euro anual în unul din ultimii trei ani. Mai pe scurt, ca să nu mă lungesc, în Moldova, care e un sat oleacă mai mare, toată lumea știe cine va câștiga „licitația””, notează autoarea.
În opinia sa, aceste acțiuni vin în contradicție cu „povestea” despre construirea unei piețe libere și a unei democrații veritabile, despre investițiile străine și dezvoltarea economică a țării noastre.
„Aceste noutăți despre licitații predestinate pun într-o nouă lumină și dezvăluie adevărata semnificație a tuturor „turneelor” „conducerii noastre de vârf” prin Europa pentru „promovarea țării și atragerii investitorilor străini”. Nu e vorba de niciun efort de a construi „o piață liberă, competitivă”, e vorba despre trafic de influență pentru companii externe: „veniți în R. Moldova, noi aranjăm licitații, eventual pentru un mic comision”. Despre asta discută ei când se văd – spre exemplu – cu Macron, despre favorizarea unor firme franceze, la schimb cu cine știe ce”, mai constată Marcela Tusca.
Până la publicarea știrii, nici serviciul de presă al Aeroportului Internațional Chișinău, nici reprezentanții instituțiilor vizate, nu au comentat aceste declarații.